Șanse de consolidare a clădirilor cu „bulină” din județ

Timp de aproape două luni, autoritățile locale din județ se pot înscrie pentru obținerea de fonduri necesare reabilitării imobilelor cu „bulină” roșie în cadrul Programului naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat. Spre exemplu, la Bârlad, din cele 15 imobile încadrate inițial în clasa I de risc seismic, au mai rămas doar două blocuri de locuințe, restul fiind reexpertizate în anii 2016-2019 și reîncadrate în clasa II de risc seismic. Fondurile vor fi acordate după principiul „primul venit, primul servit”.

În ultimele zile ale anului 2022, Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, anunța că, începând cu anul 2023, Ministerul pe care îl conduce va derula Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat. Acesta spunea că, din data de 3 ianuarie 2023, ora 10.00, solicitanții Programului au la dispoziție până pe data de 20 febriarie, ora 23.59, pentru a încărca, în platforma digitală https://investitii.mdlpa.ro, cererea de finanțare, însoțită de raportul sintetic al evaluării seismice și de raportul de audit energetic, în cazul în care aceștia solicită finanțare integrată. Acum, după prima zi a înscrierii pentru obținerea de finanțare, au fost depuse aproape 200 de solicitări.

„În mai puțin de 24 de ore de la deschiderea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare pentru Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic, Ministerul Dezvoltării a primit, în platforma digitală https://investitii.mdlpa.ro, 187 de cereri, în valoare de 3.660.683.734,57 lei. Dintre acestea, 121 de cereri, în valoare de 2.772.438.281,12 lei, sunt pentru clădiri multietajate cu destinație principală de locuință, iar 66 de cereri, în valoare de 888.245.453,45 lei, sunt pentru clădiri de interes și utilitate publică, aflate în proprietatea sau administrarea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale”, a anunțat, pe 4 ianuarie, ministrul Cseke Attila.

Așa cum a fost gândit Programul, pentru anul 2023, este alocat un buget de 200 de milioane de lei din credite bugetare și 500 milioane de lei din credite de angajament. Finanțarea este de 100%, adică Ministerul nu cere cofinanțare nici de la locatari, nici de la autoritățile locale sau centrale. În cadrul Programului vor fi incluse atât clădirile de locuințe multietajate, cât și clădirile publice, încadrate în clasa I de risc seismic și în clasa II de risc seismic. Cererile de finanțare pot fi depuse atât de autoritățile publice locale cât și de cele centrale, fiind aplicat criteriul „primul venit, primul servit”.

„În vederea consolidării și reabilitării clădirilor, se pot finanța, de la bugetul de stat, inclusiv cheltuielile legate de asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții, cele legate de elaborarea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, verificarea tehnică a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, asistența tehnică din partea proiectantului, cheltuielile pentru realizarea investiției de bază, cele pentru organizarea de șantier, precum și cheltuielile diverse și neprevăzute”, mai spune ministrul Cseke Attila.

Bârladul are 33 de clădiri în grad I și II de risc seismic

În ceea ce privește imobilele din Bârlad care ar putea fi consolidate fără ca autoritățile să aloce vreun ban, vorbim despre două blocuri cu „bulină” roșie, adică încadrate în clasa I de risc seismic, și de alte 31 de blocuri încadrate în clasa II de risc seismic. Cele cu „bulină” sunt Blocul 10 (din Bulevardul Republicii nr. 296) și Blocul 11 (din Bulevardul Republicii nr. 296).

Cele din clasa II de risc seismic sunt: Blocul I2 (din Republicii nr. 277), Blocul I4 (din Republicii nr. 277), Blocul Z1 (din Republicii nr. 277), Blocul Z2 (din Republicii nr. 277), Blocul Z4 (din Republicii nr. 277), Blocul C2 (din Epureanu nr. 20); Blocul 7 (din Epureanu nr. 26), Blocul V8 (din Epureanu nr. 39), Blocul V7 (din Epureanu nr. 41), Blocul V6 (din Epureanu nr. 45), Blocul K (din Eminescu nr. 1), Blocul 1 (din Eminescu nr. 2), Blocul 3 (din Epureanu nr. 7); Blocul 15 (din Republicii nr. 277), Blocul D (din Epureanu nr. 23), Blocul 9 (din Epureanu nr. 29), Blocul Moldovei (din Moldo. nr 20), Blocul A4 (din Nicolae Tonitza nr. 1), Blocul V3 (din Epureanu nr. 50), Blocul I1 (din Republicii nr. 277), Blocul I3 (din Republicii nr. 277), Blocul V10 (din Epureanu nr. 35), Blocul C1 (din Republicii nr. 237), Blocul V1 (din Republicii nr. 279), Blocul V2 (din Republicii nr. 281), Blocul 4 (din Epureanu nr. 9), Blocul 5 (din Epureanu nr. 10-12), Blocul Victoriei, nr. 9 (din 1 Decembrie), Blocul D4 (din Epureanu nr. 40), Blocul C1 (din Epureanu nr. 42) și Blocul A3 (din Nicolae Tonitza nr. 3).

Ultimele 13 blocuri din listă au fost inițial încadrate în clasa I de risc seismic, însă în urma reexpertizării tehnice din anii 2016-2019, au fost reîncadrate la gradul II de risc seismic.

 

 

 

 

Citeste si

Opoziția PNL blochează bugetul comunei Banca. Cine răspunde pentru cei care au nevoie de ajutor?

Ședința Consiliului Local Banca, în care trebuia adoptat bugetul comunei, s-a transformat într-un nou episod …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *