Fosta deputată din partea PSD Roxana Mînzatu, actualmente parlamentar european din partea aceluiași partid, a fost audiată în calitate de candidată a României la fotoliul de vicepreședinte al Comisiei Europene, cu portofoliul „Oameni, competențe și pregătire”. Prestația sa a fost considerată una bună și naturală.
Între 4-12 noiembrie, a avut loc audierea comisarilor europeni, propuși de țările din care fac parte pentru diferite funcții în Comisia Europeană. România, mai exact Guvernul Marcel Ciolacu, a propus-o pe Roxana Mînzatu, fostă deputată PSD în mandatul 2016-2020, pentru funcția de vicepreședinte al Comisiei Europene, cuportofoliul „Oameni, competențe și pregătire”.Aceasta a fost aleasă parlamentar european din partea aceleiași formațiuni politice la scrutinul electoral din 9 iunie.
„Doamna Mînzatu a avut o prestație foarte bună. Cu toate că PPE-ul (german și danez) și un spaniol PfE, cunoscut pentru remarcile acide, i-au pus întrebări incomode, a răspuns elegant, ferm, cu bun simț. În prim-planul discursului său au fost cei trei piloni ai portofoliului (numele ales de VDL a fost criticat datorită nepotrivirii cu temele concrete sugerate prin scrisoarea de misiune) – pregătirea (aici a propus o fluiditate a abilităților – în sensul echivalării calificărilor obținute într-un stat membru în altul), locurile de muncă de calitate (mai multe atribuții pentru Autoritatea de Muncă – ELA) și justiția socială (mai multe oportunități pentru persoanele cu dizabilități). Prima întrebare pusă de un membru PPE a ridicat problema muncitorilor din statele terțe, precum și pașaportul social. Doamna Mînzatu își dorește o complementaritate între talentul nativ și cel al imigranților, propunând măsuri care să asigure această sinergie. În ceea ce privește latura digitală, drepturile vor fi drepturi și în mediul online, la fel ca în realitate. În Europa, avem o reală problemă a analfabetismului digital și multe resurse financiare trebuie îndreptate spre popularizarea educației digitale (inclusiv în programele ERASMUS+). Aici trebuie să ne bazăm, deci, pe infrastructura educațională existentă”, se arată într-un document ce prezintă sinteza audierii comisarilor europeni.
Cu prilejul unei întrebări privind creșterea vârstei de pensionare în Franța, împotriva voinței populare, Roxana Mînzatu a afirmat că pensiile sunt reglementate la nivel național, dar trăim într-o perioadă sensibilă care cere anumite decizii de la noi. Aici a atins repede problema inegalității dintre femei și bărbați, aspect care trebuie să motiveze orice măsură de justiție socială. Avem nevoie de o revoluție a abilităților – trebuie să ne uităm cine și în ce mod putem antrena oamenii pentru a-i pregăti pentru acele joburi de calitate.
„Doamna Mînzatu crede foarte mult în universități și calificări europene pe măsură ce evoluăm pe partea recunoașterilor și echivalărilor calificărilor în Europa. A insistat asupra încurajării alianțelor universitare europene, care pot rezolva problema brain drain-ului prin complementarități între abilitățile europenilor și ale imigranților. În mare, așadar, a avut o prestație bună, naturală, cultivând ideea de «build back better»”, se mai arată în sinteza audierii comisarilor europeni.
Ceilalți membri ai Parlamentului European audiați au fost: austriacul Magnus Brunner (portofoliu„Migrație și Afaceri Interne”), bulgăroaica Ekaterina Spasova Gecheva-Zaharieva (portofoliu„Start-ups, Cercetare și Inovare”, danezul Dan Jørgensen (portofoliu „Energie și locuințe”), suedeza Jessika Roswall (portofoliu „Mediu și reziliență hidrografică”), luxemburghezul Christophe Hanses (portofoliu „Agricultură și dezvoltare rurală”), polonezul Piotr Serafin (portofoliu „Buget, Anti-Fraudă și Administrație Publică), estoniana Kaja Kallas (portofoliu „Relații Externe, Politică Externă”), italianul Rafaelle Fitto (portofoliu „Coeziune și reforme”), finlandeza Henna Maria Virkkunen (portofoliu „Suveranitate tehnologică, securitate și democrație”) și franțuzoaica Stéphane Séjourné (portofoliu „Prosperitate și strategie industrială”).