News Vaslui Stiri Locale & Nationale
Edi, biciclistul de 32 de ani, accidentat săptămâna trecută în intersecția de la BCR din Bârlad, a fost operat și se simte bine. Astăzi, a fost externat din spital, cel care l-a adus cu mașina acasă fiind Cristian Apostol, administratorul grupului FB Vocea Bârladului, inițiatorul unei campanii de strângere de fonduri pentru Edi.
Pe tot parcursul internării în Spitalul „Elena Beldiman”, fotograful Cristian Apostol a ținut legătura cu Edi, băiatul orfan pe care îl întâlnea la diferite evenimente organizate la biserică, acolo unde mai dădea o mână de ajutor. L-a impresionat faptul că muncea și nu cerea niciodată nimic, mulțumindu-se cu ce primea, bani sau mâncare.
La fel ca și Cristian Apostol, au rămas impresionați mai mulți bârlădeni care îl cunoșteau pe Edi și care au sărit în ajutorul lui când au aflat că a fost victima unui accident de circulație. Îi cunoșteau povestea tristă și au venit la spital să-i aducă cele trebuincioase.
Dumnezeu a ținut cu Edi și în afara unei fracturi la brațul drept, a scăpat cu câteva echimoze și un traumatism cranian minor. Edi spune că se simte bine, respiră mai bine și nu mai amețește. Îi mulțumește lui Dumnezeu și oamenilor care nu au rămas indiferenți la necazul lui.
„Îi sunt recunoscător lui Dumnezeu că m-a salvat de la moarte. Nu mai vreau să merg pe bicicletă niciodată. În ziua aceea, nu mâncasem decât un iaurt, era foarte cald afară și lumina soarelui m-a orbit, nu am văzut culoarea semaforului. Nu mai știu mare lucru, știu că am ajuns la spital și că aveam un os fracturat la braț. M-au operat și au avut grijă de mine. Am fost îngrijit bine și chiar răsfățat cu mâncare. Mulțumesc celor de la Alona care mi-au adus mâncare, doamnei Simona Burdujanu, de la salonul The One, domnului Andrei de la RoMario, doamnei doctor Cozma, celor de la Pensiunea Mira și lui Cristian Apostol, care m-a sunat de mai multe ori să mă întrebe cum mă simt și dacă am nevoie de ceva. Vreau să le mulțumesc și oamenilor care au donat bani pentru mine. Dumnezeu să îi ajute!”, a spus Edi, pentru NewsVaslui.ro.
Tânărul va trebui să ia legătura cu medicul său de familie, pentru a-i da bilet de trimitere pentru ședințele de recuperare. Tânărul are încadrare în grad accentuat de handicap, pentru care primește lunar o indemnizație de 370 lei. Deși e o brumă de bani, spune că îi ajung pentru a plăti datoriile casei, iar pentru mâncare obține bani din diferite servicii pe care le face la unele firme și la biserică.
Fiind persoană cu handicap, are asigurare medicală, numai că nu se decontează cheltuielile cu spitalizarea și cu dispozitivele medicale folosite la operație, pentru pacienții care se fac vinovați de producerea accidentului rutier. Banii strânși din campania de pe grupul Vocea Bârladului vor fi direcționați către plata acestor cheltuieli pe care va trebui să le suporte Edi.
„Am reușit cu ajutorul oamenilor de bine să strângem 12 tichete de masă și 3772 lei, pe care îi vom folosi pentru plata spitalizării sau pentru ședințele de recuperare, vom vedea. În privința mesei, am luat legătura cu restaurantul Alona, care îi va oferi lui Edi meniul zilei până la sfârșitul lunii. În continuare, sperăm că se vor implica și alte firme de catering, asta până când Edi se va înzdrăveni și va începe să lucreze. O doamnă s-a oferit să-l ajute cu o slujbă pe măsură posibilităților sale. O altă doamnă vrea să îi cumpere un pat nou, pentru că Edi are nevoie, patul său fiind foarte vechi. Doamna respectivă i-l va aduce mâine acasă, cu tot cu așternuturi. Omenia încă mai există și ăsta este lucrul cel mai important, să ne ajutam între noi, mai ales când este vorba de persoane vulnerabile, ca Edi.”, ne-a declarat Cristian Apostol.
Edi a trecut peste o mare încercare a vieții și acum ar trebui să se descurce singur, pentru o perioadă, lucru mai greu din cauza brațului drept imobilizat. De aceea, are nevoie de o persoană care să îl îngrijească o lună, să-l ajute să se îmbrace, să-i facă unele cumpărături, să-i plătească facturile
Părintele Dan Doltu, de la Așezământul Social „Sf. Spiridon”, a promis că îl va ajuta pe Edi, trimițându-i acasă un voluntar care se ocupă, în cadrul așezământului, de îngrijiri la domiciliu.
Edi este copleșit că în momentele dificile prin care a trecut nu a fost singur și i se pare că oamenii care l-au ajutat au fost prea buni cu el. Din păcate, nu și soarta. Edi nu mai are pe nimeni din familie. Mama sa l-a lăsat în grija bunicilor, apoi, după moartea bunicilor, a decedat și mama dar și unchiul său și așa a rămas singur.
A avut un apartament al bunicilor pe care l-a vândut, înșelat de un om fără suflet. Cu puținii bani rămași, a reușit să cumpere o locuință, un uscător compartimentat, cu o cameră mică la parter, o baie minusculă și un holișor.
Acolo trăiește și este mulțumit cu cât are. Acum prețuiește și mai mult viața și ar vrea să le mulțumească celor care s-au gândit la el și i-au oferit ajutor. Spune că va merge la mânăstire și se va ruga pentru ei. (Mihaela NICULESCU)
