Roxana Parascanu, canotoarea din Pogana care vrea să-și încheie strălucita carieră sportivă cu o medalie olimpică, la Tokio

„Canotajul este sportul care m-a făcut să cred că nimic nu este imposibil și să nu mai am teamă de nimic.” Este mărturisirea titratei campioane la canotaj Roxana Georgiana Parascanu, făcută pentru newsvaslui.ro .

Frumoasa sportivă, care luna viitoare va împlini 24 de ani, s-a născut la Bârlad, dar a crescut la Pogana, unde părinții eu au o casă. Deși are un palmares de invidiat, Roxana e cunoscută mai degrabă pe plan național, decât local.

Luni, s-a întors acasă de la Campionatele Europene de canotaj de la Varese (Italia), unde a obținut locul IV la proba de patru rame și unde România s-a clasat printre primele trei națiuni din Europa, cu șase medalii.

Acest rezultat se adaugă zecilor de titluri obținute de talentata canotoare, în cei 11 ani de când face sport de performanță. Roxana Georgiana Parascanu a devenit în 2019 campioană europeană la seniori. A fost de trei ori campioană europeană la juniori, de două ori campioană mondială la juniori, de două ori vicecampioană mondială la tineret, de trei ori campioană europeană la tineret, are două titluri de campioană mondială la seniori și unul de vicecampioană europeană la seniori.

A revenit acasă luni, la Pogana, după competiția dificilă din Italia, precedată de un cantonament prelungit din cauza pandemiei.

Cariera de sportiv de performanță o datorează tatălui său

Roxana Georgiana Parascanu poate fi considerată bârlădeancă pentru că s-a născut la maternitatea din Bârlad, dar și pogăneancă, pentru că părinții săi locuiesc în comuna Pogana. Acolo a urmat primele șase clase, la Școala Gimnazială din comună, iar celelalte două clase de gimnaziu le-a absolvit la Ghermănești (Snagov), unde se află baza sportivă.

Roxana Georgiana Parascanu

„Am ajuns la baza sportivă din Ghermănești printr-o întâmplare. Tatăl meu, care lucra la ISU, avea un coleg al cărui băiat fusese selecționat la CS Dinamo București, la canotaj. Tata l-a întrebat pe colegul lui ce calități sunt necesare pentru acest sport și așa i-a venit ideea de a ne testa pe mine și pe sora mea mai mare. Mi-amintesc că a venit la noi acasă un antrenor și ne-a verificat aptitudinile. Se pare că aveam toate datele pentru practicarea acestui sport, de vreme ce ne-a selectat. Așa am ajuns la Ghermănești și apoi la Liceul Sportiv de la Snagov. Din păcate, după doi ani, sora mea a abandonat canotajul, iar acum este stewardesă. Eu am continuat. Începuse să-mi placă foarte mult canotajul, nu știu de ce. Mergeam la școală, după care ne antrenam separat, cu antrenorii de la canotaj, care pregăteau lotul național de juniori. Ulterior am fost selectată în lotul național de tineret, dar concuram și la seniori, chiar dacă nu aveam vârsta. Acum fac parte din lotul olimpic de senioare. În cei 11 ani de când practic acest sport, am participat la balcaniade, campionate europene de tineret, campionate mondiale de tineret, campionate europene de seniori și mondiale de seniori. A fost o perioadă frumoasă, în care am obținut rezultate foarte bune, dar și o perioadă în care am muncit foarte mult.”, a povestit Roxana.

Fiecare zi începe la ora 9, cu trei ore de antrenamente de vâslit 30 de kilometri, iar seara, alte patru ore de pregătire la sala de forță. Rigoarea antrenamentelor au disciplinat-o și în toți acești ani Roxana a ajuns la concluzia că prin voință poți realiza orice.

Chiar dacă de-a lungul anilor a avut mai multe probleme la coloană, Roxana nu a dat înapoi. În pandemie, timp de două luni, s-a antrenat cu ergometrul, iar în rest a făcut antrenamente în izolare, la baza sportivă de la Snagov.

Anul trecut, a ratat participarea la Campionatele Europene din cauza durerilor de spate. A făcut infiltrații, dar starea de sănătate nu i-a permis să fie prezentă la această competiție importantă, întrucât antrenamentele draconice i-ar fi forțat prea mult coloana.

„Efortul pe care corpul unui sportiv îl resimte când se antrenează cu ergometrul este echivalent cu cel pe care o femeie îl face la o naștere normală. E un antrenament dureros, dar nu mă plâng. Mi-am asumat toate aceste lucruri când am început să practic canotajul de performanță. Nimic nu se compară cu ceea ce trăiești când auzi imnul care este intonat pentru tine.”, a mai adăugat Roxana Parascanu.

Canotoarea din Pogana spune că este mulțumită de rezultatul pe care l-a obținut anul acesta în Italia, chiar dacă a ocupat locul IV cu celelalte trei colege. Sportiva și-a depășit limitele fizice în condițiile în care starea sa de sănătate nu era tocmai bună. De fapt, asta a fascinat-o la acest sport: puterea de a-ți depăși limitele.

Sportiva cu ochi albaștri recunoaște că sportul de performanță i-a furat copilăria și adolescența. De la 12 ani a plecat de acasă, a trebuit să se descurce singură departe de părinți. La 14 ani, ridica haltere de 80 kg. A făcut multe sacrificii, dar a meritat efortul, iar rezultatele nu au întârziat să apară. În plus, acest sport a ajutat-o să fie independentă, inclusiv financiar, să cunoască marii sportivi ai acestei țări, să călătorească în locuri pe care altfel nu le-ar fi putut vizita.

Pentru Roxana Parascanu, acesta este ultimul an competițional din cariera sa sportivă

La sfârșitul lunii iulie, titrata campioană din Pogana va participa cu lotul olimpic național de canotaj la Olimpiada de la Tokio. Este convinsă că echipa României va ocupa un loc pe podium și nu ascunde faptul că își dorește ca imnul să fie intonat iar încă o dată pentru echipa sa. Sportiva a dezvăluit pentru newsvaslui.ro că Olimpiada de la Tokio va fi ultima competiție la care va participa, întrucât dorește să se retragă din viața competițională.

Iubește foarte mult canotajul, dar consideră că pe viitor va trebui să pună pe primul loc propria sănătate. Are deja trei hernii de disc și trebuie să se menajeze pentru a se reface complet.

Roxana, absolventă a Facultății de Educație Fizică și Sport, a mărturisit că și-ar dori să-și deschidă la Iași o sală de fitness și să ajute astfel oamenii să fie sănătoși.

„Dintre toate țările pe care le-am vizitat, cel mai mult mi-a plăcut în Statele Unite ale Americii, dar nu știu dacă voi ajunge să locuiesc vreodată acolo. Deocamdată, aș vrea să mă mut în Iași, unde locuiesc celelalte trei surori ale mele, și să îmi deschid o sală de fitness. Aș avea tot timpul din lume să-i antrenez pe cei care vor să-și modeleze corpul și să aibă un organism sănătos. Eu am 23 de ani și 11 ani de sport de performanță. Corpul meu se resimte după eforturile la care a fost supus în acești ani. Alți sportivi, la 23 de ani abia se apucă de canotaj. Eu am început la 12 ani și consider că a venit vremea să mă retrag. Pot fi utilă și altfel, de exemplu, oferind antrenamente personalizate celor care doresc un stil de viață sănătos. Disciplina este foarte importantă în viață, ori antrenamentele la sală sunt o formă de cultivare a disciplinei.”, a mai spus Roxana Parascanu.

„E trist că sportivii de performanță nu sunt cunoscuți pe plan local”

Multipla campioană la canotaj crede că viitorul acestui sport în România este pe mâini bune. Elisabeta Lipă, președinta Federației Române de Canotaj, este o mână forte, o voce care se face auzită și respectată, iar canotorii de performanță români sunt extrem de valoroși și adversari redutabili pentru sportivii din toată lumea.

Printre aceștia se află și Vasile Măstăcan, antrenor la lotul olimpic de canotaj, născut la Podu Turcului (Bacău), fost campion olimpic, dar despre care s-a scris puțin sau deloc. La fel s-a întâmplat și cu elevele sale din județul Vaslui. Alături de Roxana Parascanu, la lotul olimpic de canotaj mai sunt încă trei sportive din județul nostru: Mihaela Cașu (de lângă Huși), Iuliana Buhuși (din Alexandru Vlahuță) și Adriana Ailincăi (din Văleni). Ultimele două au câștigat medalia de argint la Campionatele Europene din Italia, la proba de dublu rame.

Cea mai mare parte a lotului olimpic feminin este formată din moldovence, patru din Vaslui și patru din Suceava, aproape toate fiind cetățeni de onoare ai localităților sau județelor din care provin. În județul Vaslui, însă, cele patru fete sunt aproape necunoscute, cum este și cazul Roxanei, ale cărei performanțe de invidiat nu au fost cunoscute pe plan local.

„Nu mi-a plăcut niciodată publicitatea și nu am practicat acest sport pentru a deveni celebră. Mi-a plăcut și mi-am dedicat o bună parte din viață, cei mai frumoși ani, canotajului. Fără falsă modestie, nu de puține ori, oamenii care au aflat întâmplător despre rezultatele mele m-au întrebat cum de astfel de performanțe nu sunt cunoscute în județul nostru. Să știți că mai sunt sportivi de performanță de la noi din județ, în afară de cei din rugby, gimnastică și fotbal, care fac cinste țării la competițiile internaționale. Eu cred că sunt oameni care merită să fie cunoscuți și apreciați pentru ceea ce au făcut, iar acest lucru ar putea însemna la fel de mult ca o medalie.”, a conchis multipla campioană Roxana Parascanu. (Mihaela NICULESCU)

Citeste si

Week-end antrenant pentru vasluieni: proiecție de film, festival de artă și flash-mob de dans popular

Pentru că tot suntem la începutul sezonului estival, pentru acest week-end, autoritățile vasluiene au pregătit …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.